Daca regiunea maculara (centrul retinei) este afectata de un proces patologic oarecare, pacientul pierde vederea centrala (adica vederea fina pentru citit, scris, condusul masinii). Acuitatea vizuala scade progresiv, mai mult sau mai putin rapid, pana ajunge la mai putin de 1/10.
Maladiile cele mai frecvente ale maculei sunt membranele epiretiniene (sindromul Jaffe si gaura maculara) si degenerescenta maculara legata de varsta, alaturi de afectiunile vasculare: retinopatia diabetica si obstructii vasculare retiniene (venoase si arteriale). Pacientii tineri pot prezenta mai frecvent distrofii maculare si afectiuni inflamaorii.

 

 

Sunt membrane foarte fine si translucide care se formeaza spontan pe suprafata maculara pe care o pliseaza, ceea ce provoaca o suferinta importanta a celulelor retiniene. In anumite cazuri, tractiunile acestor membrane asupra retinei pot fi la originea unei alte afectiuni, numita "gaura maculara".

 

 

Consta in acumularea sangelui sub retina. Cauzele acestei afectiuni ar putea fi: degenerescenta maculara legata de varsta – forma exudativa, miopie angioida, traumatisme, in general afectiuni vasculare ale retinei si coroidei.

 

 

Sunt afectiuni cu transmitere genetica care se manifesta la copii si adulti tineri. Pacientii constata scaderea treptata a acuitatii vizuale, cu pierderea vederii centrale.

 

 

Pot fi de cauza infectioasa (toxoplasmoza, toxocara si afectiuni virale) sau non–infectioase (corioretinopatia seroasa centrala).
Cororetinopatia seroasa centrala (CRSC) – este caracterizata prin acumularea de lichid seros in spatiul subretinian. Afecteaza in general pacientii de sex masculin de varsta medie, care se afla in conditii de stress.

 

 

Afectiuni vasculare (hipertensiune arteriala, ateroscleroza) anumite maladii inflamatorii, traumatisme, iar in cazul DMLV, varsta, sunt factorii care favorizeaza aceste afectiuni maculare.

 

 

O afectare a maculei se manifesta prin o vedere deformata a liniilor drepte (metamorfoprii), o incetosare a vederii cu dificultati la lectura (scris, citit) si in stadii tardive, o pata centrala neagra sau gri.

 

 

 

Interventia chirurgicala consta in vitrectomia (ablatia "indepartarea" vitrosului), disecarea si indepartarea membranelor responsabile de tractiunea asupra maculei.
In cazul gaurii maculare interventia chirurgicala consta in vitrectomie posteriora, indepartarea aderentelor dintre vitros si suprafata interna a retinei la nivel macular, chirurgul va injecta in ochi o bula de gaz inert la sfarsitul interventiei pentru a obtine o cicatrizare a gaurii. Pacientul va trebui sa adopte o pozitie speciala, la indicatia chirurgului , in functiede starea retinei. Respectarea foarte stricta a acestei pozitii este indispensabila pentru vindecare. Bula de gaz se resoarbe in 15 zile postoperator.

 

 

Alegerea tratamentului (laser, terapie fotodinamica, termoterapie, chirurgie, radioterapie) se face in functie de angiofluorografia retiniana (AFG) care precizeaza tipul neovascularizatiei si localizarea ei, sau absenta acesteia, in cazul formei atrofice.
In cazul DMLV neovasculara (umeda sau exudativa), daca neovasele sunt situate in afara in afara punctului de fixatie, tratamentul obisnuit este terapia cu laser, care permite distrugerea neovaselor si formarea unei cicatrici care nu mai permite vederea in acea zona.
In cazul NEOVASELOR situate sub punctul de fixatie, noile tratamente ca terapia fotodinamica (PDT) permit scaderea permeabilitatii acestor vase si diminuarea fenomenelor exudative si, deci franarea evolutiei maladiei.
Se mai pot aplica: termoterapia transpupilara (TTT), radioterapia sau interventii chirurgicale. Printr–o incizie retiniana chirurgul poate atinge neovasele subretiniene si sa le reteze cu ajutorul unei mici pense curbate. Se indeparteaza si hematomul subretinian. In final se injecteaza o bula de aer in ochi, care va apasa pe retina pentru cicatrizare. Pacientul trebuie sa stea cu fata in jos cateva ore dupa interventie.
Injectii intravitreene
Tratamentul noi pentru DMLV – exudativa (umeda) constau in injectarea intravitreana (in ochi) de substante care opresc cresterea acestor neovase subretiniene – exemplu AVASTIN, TRIAMCINOLON sau ACTILYSE.
Pentru AFECTIUNILE VASCULARE RETINIENE tratamentul este al afectiunilor de baza (diabet, hipertensiune arteriala) – condus in colaborare cu medicul specialist cardiolog sau diabetolog. Fotocoagulare Laser se face dupa o atenta examinare clinica si angioflorografica (AFG) si are ca scop prevenirea complicatiilor.
In cazul AFECTIUNILOR INFECTIOASE (toxoplasma, toxocara, sifilis, infectii virale) – fotocoagulare Laser focala se aplica in cazul focarelor active. Tratamentul este in colaborare cu medicul infectionist.
In cazul HEMEORAGIEI VITREENE tratamentul consta in vitrectomie posterioara care are rolul de a indeparta sangele acumulat, eventual procedura se completeaza cu endofotocoagulare ce are ca efect oprirea sursei de hemoragie.

 

 

Are mai multe stadii:

1. Cel neproliferativ care necesita doar echilibrarea diabetului, eventual tratament medicamentos si in anumite cazuri (de exemplu, maculopatie diabetica, retinopatie diabetica neproliferanta severa) este indicat tratamentul laser (fotocoagulare laser).
2. Stadiul de retinopatie proliferativa este o indicatie majora pentru un tratament laser, iar in stadii avansate (dezlipire de retina) cand laser–ul este depasit ca eficacitate, singurul tratament este cel chirurgical. Acesta este foarte complex si consta in: vitrectomie posterioara cu disectia membranelor vitreoretiniene, endofotocoagulare, criocoagulare, injectarea intraoculara a unor substante speciale (perfluoron, ulei silicon) ce au rolul de a reaplica retina si de a preveni recidivele (redezlipirea retinei)

 

 

Poate beneficia de fotocoagulare Laser Argon – focal pe punctul de fuga – in caz de recidiva, ochi unic sau dorinta pacientului de a–si recupera rapid acuitatea vizuala.
Vitrectomia posterioara poate necesita o spitalizare de maximum 48 de ore, sau dupa caz, poate fi practicata si in ambulator.
Anestezia poate fi locala sau generala. Durata interventiei este variabila, in functie de dificultatea cazului.
Tratmentul laser se efectueaza ambulator, nu necesita spitalizare

 

 

Pacientul isi poate relua activitatea inca de la iesirea din clinica, sub rezerva, bineinteles, a respectarii prescriptiilor medicale (tratamentul medicamentos, o anumita pozitie a corpului).
Ochiul nu trebuie sa fie nici dureros, nici prea lipit dimineata, in caz contrar dupa iesirea de la clinica, va trebui sa consultati oftalmologul fara nicio intarziere (de urgenta). In primele zile post operator pot surveni intepaturi oculare care nu trebuie sa va ingrijoreze.

 

 

• Sindromul Jaffe si gaura maculara – vederea se amelioreaza progresiv postoperator. Recuperarea maxima a vederii este obtinuta la 3–4 luni dupa interventie.
• DMLV si neovascularizatia subretiniana – interventia are drept scop stoparea scaderii acuitatii vizuale si evitarea extinderii petei intunecate centrale. Dar, nu intotdeauna aceasta este urmata de ameliorarea vederii, din cauza prezentei unei cicatrici retiniene permanente (acolo unde neovasele retiniene s–au sclerozat). Totusi deformarea imaginii poate disparea.